nătâng
română
Etimologie
Din slavă (veche) netengŭ „leneș”.
Pronunție
- AFI: /nə'tɨng/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului nătâng | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | nătâng | nătângi |
| Feminin | nătângă | nătânge |
| Neutru | nătâng | nătânge |
- fără inteligență, fără pricepere; prostănac, neghiob, nătântoc.
- (despre sentimente, manifestări, acțiuni ale omului) fără sens, fără rost, lipsit de rațiune; prostesc.
- (rar) nepriceput, naiv, neîndemânatic.
- îndărătnic, încăpățânat; supărăcios, nervos.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului nătâng | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | nătâng | nătângi |
| Articulat | nătângul | nătângii |
| Genitiv-Dativ | nătângului | nătângilor |
| Vocativ | nătângule | nătângilor |
- persoană fără inteligență, fără pricepere; prostănac, neghiob, nătântoc.
- (rar) om nepriceput, naiv, neîndemânatic.
- om îndărătnic, încăpățânat; om supărăcios, nervos.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online