nătângie

română

Etimologie

Din nătâng + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /nə.tɨn'ʤi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului nătângie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	nătângie	nătângii
Articulat	nătângia	nătângiile
Genitiv-Dativ	nătângiei	nătângiilor
Vocativ	nătângie	nătângiilor

1. lipsă de inteligență, de pricepere; (p.ext.) faptă, vorbă, atitudine de om nătâng; neghiobie, prostie.
2. îndărătnicie, încăpățânare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online