narcisă
Aspect
Vezi și : Narcisa |
Variante
- (rar) narcis
Etimologie
Din franceză narcisse < latină narcissus.
Pronunție
- AFI: /nar'ʧi.sə/
Substantiv
Declinarea substantivului narcisă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | narcisă | narcise |
Articulat | narcisa | narcisele |
Genitiv-Dativ | narcisei | narciselor |
Vocativ | narcisă, narciso | narciselor |
- (bot.) (Narcissus) nume dat mai multor specii de plante erbacee cu frunze lungi, ușor îndoite pe nervura principală, cu flori solitare, albe sau galbene, fin parfumate.
Sinonime
- (bot.) (pop.) zarnacadea, (reg.) cocoară, coprină, ghiocel, lușcă, nevestică, unguroaică, unguroaie, floare-de-ceapă, rogoz-de-grădină, stânjen-alb, (Munt.) fulie
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
|