nefericire

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din prefixul ne- + fericire.

Pronunție

  • AFI: /ne.fe.ri.'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
nefericire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nefericire nefericiri
Articulat nefericirea nefericirile
Dativ-Genitiv nefericirii nefericirilor
Vocativ ' '
  1. stare a celui nefericit.
    Nefericirea vieții lui.
  2. întâmplare care aduce suferința, necaz cuiva.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Traduceri

Referințe