norod

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) narodŭ.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
norod
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ norod noroade
Articulat norodul noroadele
Genitiv-Dativ norodului noroadelor
Vocativ norodule noroadelor
  1. (pop.) popor, națiune, neam; persoană sau grup de oameni care face parte dintr-un anumit popor, dintr-o anumită națiune.
  2. (înv. și pop.) totalitatea credincioșilor care aparțin unui cult creștin, unei eparhii etc.
  3. număr mare, mulțime, masă de oameni.
  4. grosul populației; (spec.) țărănimea.


Traduceri

Anagrame

Referințe