opreg

română

Etimologie

Din sârbocroată opreg.

Pronunție

• AFI: /o'preg/

Substantiv

Declinarea substantivului opreg
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	opreg	oprege
Articulat	opregul	opregele
Genitiv-Dativ	opregului	opregelor
Vocativ	opregule	opregelor

1. piesă caracteristică portului popular din unele regiuni ale țării, alcătuită dintr-o bucată dreptunghiulară și îngustă de țesătură, cu franjuri colorate, purtată peste poalele cămășii, în față și în spate sau numai în spate.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online