Sari la conținut

orbecăi

De la Wikționar, dicționarul liber

Variante

Etimologie

Din a orbeca + sufixul -ăi.

Pronunție

  • AFI: /or.be.kə'i/


Verb


Conjugarea verbului
orbecăi
Infinitiv a orbecăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
orbecăiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să orbecăiască
Participiu orbecăit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a umbla (încoace și în colo) pipăind și rătăcind (ca orbul) prin întuneric; a dibui, a bâjbâi, a orbeca.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe