corabie

română

Etimologie

Din slavă (veche) korablĩ < greacă ϰαράβι (karávi), confer carabă.

Aparține aceleiași familii a latină carabus, de unde spaniolă carabela (> română caravelă, prin intermediul franceză caravelle).

Pronunție

• AFI: /ko'ra.bi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului corabie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	corabie	corăbii
Articulat	corabia	corăbiile
Genitiv-Dativ	corăbiei	corăbiilor
Vocativ	corabie	corăbiilor

1. vas mare cu pânze, folosit (în trecut) pentru transport și pentru acțiuni militare.

Cuvinte derivate

• corăbiasca
• corăbier
• corăbioară

Expresii

• (ir.) A i se îneca (cuiva) corăbiile = a fi trist, supărat, fără chef

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bocirea
• coarbei
• cobirea
• aerobic
• barocei
• ebraico
• orbecai

Referințe

• DEX '98 via DEX online