orgoglio

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

italiană

(italiano)

Etimologie

Din limba francă *urgoli < germana veche urgol.

Pronunție

  • AFI: /or'goʎʎo/
  • AFI: /or'gɔʎʎo/


Substantiv

orgoglio m., orgogli pl.

  1. orgoliu, trufie
    Peccare di orgoglio.
  2. (p. ext.) mândrie, laudă
    Mario è l'orgoglio della famiglia.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Referințe