orgoliu
Aspect
Etimologie
Pronunție
- AFI: /or'go.lju/
Substantiv
| Declinarea substantivului orgoliu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | orgoliu | orgolii |
| Articulat | orgoliul | orgoliile |
| Genitiv-Dativ | orgoliului | orgoliilor |
| Vocativ | ' | ' |
- părere foarte bună, adesea exagerată și nejustificată, despre sine însuși, despre valoarea și importanța sa socială.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
vanitate, trufie
|
|