peșchegiu

română

Etimologie

Din turcă peșkeșči.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului peșchegiu
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	peșchegiu	peșchegii
Articulat	peșchegiul	peșchegiii
Genitiv-Dativ	peșchegiului	peșchegiilor
Vocativ	peșchegiule	peșchegiilor

1. funcționar al seraiului care era însărcinat cu perceperea tributului și cu păstrarea darurilor făcute sultanului.
2. (rar) persoană care așteaptă să primească peșcheșuri, care este obișnuită să primească peșcheșuri; (p.ext.) chilipirgiu.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online