pietate

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză piété < latină pietas, pietatis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
pietate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pietate invariabil
Articulat pietatea invariabil
Genitiv-Dativ pietății invariabil
Vocativ pietate invariabil
  1. evlavie, smerenie, cucernicie.
  2. sentiment de respect profund (amestecat cu iubire sau duioșie) față de cineva sau de ceva.


Traduceri

Anagrame

Referințe