pilotaj

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză pilotage.

Pronunție

  • AFI: /pi.lo'taʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
pilotaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pilotaj pilotaje
Articulat pilotajul pilotajele
Genitiv-Dativ pilotajului pilotajelor
Vocativ pilotajule pilotajelor
  1. faptul de a conduce o navă, o aeronavă, o locomotivă în calitate de pilot; pilotare; știința și tehnica acestei conduceri.
  2. încetinire a mersului unui vehicul aerian sau terestru din cauza unor condiții speciale (porțiuni periculoase ale traseului, intrări în porturi, vizibilitate scăzută etc.).


Traduceri

Referințe