plasmă

română

Etimologie

Din franceză plasma.

Pronunție

• AFI: /ˈplas.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului plasmă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	plasmă	plasme
Articulat	plasma	plasmele
Genitiv-Dativ	plasmei	plasmelor
Vocativ	plasmă	plasmelor

1. parte lichidă a sângelui sau a limfei formată din apă, săruri, protide, lipide, glucide, anticorpi etc.
2. substanță gazoasă puternic ionizată, ale cărei proprietăți fizice sunt determinate de existența ionilor și a electronilor în stare liberă.

Cuvinte derivate

• plăsmui

Traduceri

parte lichidă a sângelui

engleză: plasma (English) esperanto: plasmo (Esperanto) franceză: plasma m. (français) germană: Plasma n. (Deutsch)

japoneză: 血漿 (日本語) norvegiană: plasma n. (norsk) portugheză: plasma m. (português)

substanță gazoasă ionizată

engleză: plasma (English) esperanto: plasmo (Esperanto) franceză: plasma m. (français) germană: Plasma n. (Deutsch)

japoneză: プラズマ (日本語) norvegiană: plasma n. (norsk) portugheză: plasma m. (português)

Anagrame

• plasam
• spălam

Referințe

• DEX '98 via DEX online