posibilitate
Aspect
Etimologie
Din franceză possibilité < latină possibilitas, possibilitatis.
Pronunție
- AFI: /po.si.bi.li'ta.te/
Substantiv
Declinarea substantivului posibilitate | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | posibilitate | posibilități |
Articulat | posibilitatea | posibilitățile |
Genitiv-Dativ | posibilității | posibilităților |
Vocativ | posibilitate | posibilităților |
- faptul de a fi posibil; ceea ce poate deveni în viitor o realitate.
- mijloc de realizare, de înfăptuire a ceva; putință, modalitate.
- (la pl.) calități, însușiri care se pot dezvolta, maturiza.
- Tânăr cu posibilități.
Cuvinte compuse
Expresii
- În măsura (sau în limita) posibilităților = în măsura în care este posibil
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online