prididi

română

Din slavă (veche) prideti.

Conjugarea verbului prididi
Infinitiv	a prididi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	prididesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să prididească
Participiu	prididit
Conjugare	IV

(v.tranz. și intranz.) (pop.) (de obicei în construcții negative) a fi în stare să ducă ceva cu bine la capăt, să îndeplinească un lucru.
(v.tranz.) a năpădi, a asalta, a copleși pe cineva cu ceva.
(v.tranz.) a birui, a învinge într-o luptă.
(v.tranz.) (fig.) a stăpâni; a opri.