Sari la conținut

năpădi

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din slavă (veche) napasti, napadja.

Pronunție

  • AFI: /nə.pə'di/


Verb


Conjugarea verbului
năpădi
Infinitiv a năpădi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
năpădesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să năpădească
Participiu năpădit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a invada, a cotropi; a cuprinde din toate părțile, a împresura; a acoperi, a umple.
  2. (v.tranz.) (fig.) a copleși, a doborî, a birui.
  3. (v.tranz.) (despre plâns, râs) a-l cuprinde, a-l apuca (pe cineva) cu putere, fără a se putea stăpâni; a podidi.
  4. (v.intranz.) a se repezi asupra cuiva sau undeva; a se năpusti, a năvăli, a tăbărî.
  5. (v.intranz.) a apărea undeva în număr sau în cantitate mare, a se înmulți peste măsură.
  6. (v.intranz. și tranz.) (despre sânge, lacrimi) a țâșni, a izbucni (cu putere și în cantitate mare); a umple, a acoperi pe cineva sau ceva.
  7. (v.intranz. și tranz.) (fig.) a apărea, a se manifesta brusc, a izbucni violent.
    Mulțumirea îi năpădește în ochi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe