pripas

română

Etimologie

Din slavă (veche) pripasŭ.

Pronunție

• AFI: /pri'pas/

Substantiv

Declinarea substantivului pripas
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pripas	pripasuri
Articulat	pripasul	pripasurile
Genitiv-Dativ	pripasului	pripasurilor
Vocativ	pripasule	pripasurilor

1. (înv. și pop.) pui de animal domestic.
2. (reg.) despăgubire plătită pentru o vită care a produs stricăciuni în semănături străine.

Cuvinte derivate

• pripăși

Locuțiuni

• (loc.adj.) (pop.) De pripas =
  • (despre animale domestice) care rătăcește de colo până colo, fără stăpân; (p.ext.) luat drept zălog, drept garanție (până la recuperarea pagubei produse în semănături străine).
  • (despre copii) părăsit, abandonat; (p.ext.) nelegitim.
  • (despre oameni) venit din altă parte; străin, venetic.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online