răpăi

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Formație onomatopeică.

Pronunție

  • AFI: /rə.pə'i/


Verb


Conjugarea verbului
răpăi
Infinitiv a răpăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
răpăi
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să răpăie
Participiu răpăit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre ploaie, grindină etc.; la pers. 3) a se izbi de o suprafață tare, producând zgomote dese, scurte și ritmice.
  2. (v.intranz.) (despre oameni) a lovi ritmic în ceva, producând zgomote dese și scurte.
  3. (v.intranz.) (despre gloanțe sau despre arme automate) a țăcăni, a pârâi sacadat.
  4. (v.intranz.) (la pers. 3) a trosni.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe