răspica
Aspect
Etimologie
Pronunție
- AFI: /rəs.pi'ka/
Verb
Conjugarea verbului răspica | |
Infinitiv | a răspica |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
răspic |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să răspice |
Participiu | răspicat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) (înv.) (rar) a străbate, a despica.
- (v.tranz.) (fig.) a analiza.
- (v.tranz.) a rosti, a pronunța clar, lămurit, limpede.
- (v.tranz.) a explica cu claritate.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online