rablă
Etimologie
Din bulgară хръбла (hrăbla) „ceva care este spart, rupt, care are lipsuri etc.”.
Pronunție
- AFI: /'ra.blə/
Substantiv
| Declinarea substantivului rablă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rablă | rable |
| Articulat | rabla | rablele |
| Genitiv-Dativ | rablei | rablelor |
| Vocativ | rablă | rablelor |
- (fam. și depr.) lucru vechi, uzat sau de calitate proastă; vechitură.
- animal bătrân și slab; gloabă.
- om îmbătrânit și sleit de puteri, ramolit.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online