reținător

română

Etimologie

Din a reține + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /re.ʦi.nə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului reținător
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reținător	reținătoare
Articulat	reținătorul	reținătoarele
Genitiv-Dativ	reținătorului	reținătoarelor
Vocativ	reținătorule	reținătoarelor

1. ansamblu de conducte și de dispozitive care permite circulația fluidului dintr-o instalație într-un singur sens.
2. casetă cu organe de reținere care comandă aspirația sau refularea fluidului la o pompă cu piston sau la un compresor cu piston.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online