recitant

română

Etimologie

Din franceză récitant.

Pronunție

• AFI: /re.ʧi'tant/

Adjectiv

Declinarea adjectivului recitant
	Singular	Plural
Masculin	recitant	recitanți
Feminin	recitantă	recitante
Neutru	recitant	recitante

1. (despre voci sau instrumente) care execută singur partea principală a unei bucăți muzicale.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului recitant
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	recitant	recitanți
Articulat	recitantul	recitanții
Genitiv-Dativ	recitantului	recitanților
Vocativ	recitantule	recitanților

1. persoană care, într-un oratoriu sau într-o cantată, interpretează recitative.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• catrințe
• centrați

Referințe

• DEX '98 via DEX online