Sari la conținut

ren

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Ren, rén, rěn, rèn, rền, REN
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Traduceri în alte limbi
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
ren
Un ren

Etimologie

Din franceză renne, care provine din suedeză ren < nordică veche hreinn. Inevitabil din proto-germanică *khrinda.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
ren
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ren reni
Articulat renul renii
Genitiv-Dativ renului renilor
Vocativ renule renilor
  1. (zool.) (Rangifer tarandus) mamifer rumegător asemănător cu cerbul, cu coarnele în formă de arc, ramificate (atât la mascul, cât și la femelă), având concavitatea îndreptată înainte, cu smocuri lungi de păr aspru între copite, care trăiește în regiunile arctice, sălbatic sau domesticit.

Vezi și


Traduceri

Referințe





(aragonés)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

ren

  1. ren (mamifer)





(català)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

ren

  1. ren (mamifer)





(dansk)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

ren

  1. ren (mamifer)





(interlingua)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

ren

  1. ren (mamifer)





(Latina)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
rēn
' Singular Plural
Nominativ rēn rēnēs
Genitiv rēnis rēnum
Dativ rēnī rēnibus
Acuzativ rēnem rēnēs
Ablativ rēne rēnibus
Vocativ rēn rēnēs
  1. rinichi





(occitan)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

ren

  1. rinichi





(polski)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

ren

  1. reniu (element chimic)





(rumantsch)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

ren

  1. ren (mamifer)





(svenska)

Etimologie

Din nordică veche hreinn < proto-germanică *khrinda.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
ren
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ ren renen renar renarna
Genitiv rens renens renars renarnas
  1. (zool.) ren
  2. (mai ales în cuvinte compuse) bordură (de stradă)
    Han fick vänta vid vägrenen.

Sinonime

Cuvinte compuse

Vezi și

Etimologie

Din nordică veche hreinn („curat”) < proto-germanică *hrainiz.

Adjectiv

ren (comp. renare, sup. renast)

  1. curat
    Jag föredrar att ha det rent i huset.
  2. pur, neamestecat
  3. (rel.) pur, curat

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe