revizor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză réviseur, germană Revisor.

Pronunție

  • AFI: /re.vi'zor/


Substantiv


Declinarea substantivului
revizor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ revizor revizori
Articulat revizorul revizorii
Genitiv-Dativ revizorului revizorilor
Vocativ revizorule revizorilor
  1. persoană care revizuiește, care controlează, verifică aplicarea dispozițiilor legale și normative într-un sector de activitate; (spec.) persoană care are calitatea și funcția de a face revizii contabile.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe