sector

română

Etimologie

Din franceză secteur < latină sector, sectoris.

Pronunție

• AFI: /sek'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului sector
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sector	sectoare
Articulat	sectorul	sectoarele
Genitiv-Dativ	sectorului	sectoarelor
Vocativ	sectorule	sectoarelor

1. (mat.) porțiune dintr-un plan limitată de două drepte concurente și de arcul unei curbe cuprins între cele două drepte; mulțimea punctelor din interiorul unei sfere, situată în interiorul conului având ca bază un cerc mic al sferei, iar ca vârf centrul sferei.
2. (tehn.) organ de mașină în formă de cerc, de roată (dințată).
3. fiecare dintre zonele corespunzătoare unei delimitări de orice natură a unei suprafețe; porțiune limitată dintr-o suprafață.
4. zonă de acțiune a unei unități militare.
5. subîmpărțire administrativă în cadrul unui oraș mai mare.
6. domeniu sau ramură de activitate.

Cuvinte derivate

• sectorist
• sectorizat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• corset
• cortes
• croșet
• cretos
• rotesc

Referințe

• DEX '98 via DEX online