runner
 Vezi și : Runner
|
(English)
Etimologie
Din engleză medie rennere, rynner; echivalent cu (to) run („a alerga, a fugi”) + -er.
Înrudit cu limba nordică veche rennari. Confer engleză medie runel și engleză veche rynel.
Pronunție
Substantiv
runner, pl. runners
- (sport) alergător
- The first runner to cross the finish line wins the race.
- (spec.) alergător, cal de curse
- (spec.) mesager, curier
- (argou) automobil, mașină
- The car salesman told me that the used Volvo was a nice little runner.
- (argou) evadare
- He did a runner after robbing the drugstore.
- (mai ales la pl.) alergători, pantofi de alergare
- (tehn.) glisieră, patină
- (tehn.) roată de acționare
- (la crichet) alergător
- (la baseball) alergător
- (bot.) vlăstar, lăstar
- (spec.) talpă (de sanie)
Sinonime
- 4: (auto.) car, automobile
- 6: sneaker
- 10: (sport) baserunner