satisfăcut

română

Etimologie

Din a satisface.

Pronunție

• AFI: /sa.tis.fə'kut/

Adjectiv

Declinarea adjectivului satisfăcut
	Singular	Plural
Masculin	satisfăcut	satisfăcuți
Feminin	satisfăcută	satisfăcute
Neutru	satisfăcut	satisfăcute

1. (despre oameni) care este plin de mulțumire, de satisfacție; ale cărui dorințe, exigențe au fost îndeplinite; căruia i s-a dat satisfacție; care exprimă mulțumire; mulțumit.

Cuvinte derivate

• nesatisfăcut

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online