semnatar

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză signataire (după semna).

Pronunție

  • AFI: /sem.na'tar/


Substantiv


Declinarea substantivului
semnatar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ semnatar semnatari
Articulat semnatarul semnatarii
Genitiv-Dativ semnatarului semnatarilor
Vocativ semnatarule semnatarilor
  1. persoană care semnează (în virtutea unei împuterniciri) un act, un tratat, o convenție, o scrisoare etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe