sor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : sör, sør, sòr, -sor
Sori la ferigă
Sor de porc

română

Etimologie

Confer soră.

Pronunție


Substantiv

  1. formă alternativă pentru soră.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Etimologie

Din franceză sore < din greacă antică σωρός (sōrós, „grămadă”).

Substantiv


Declinarea substantivului
sor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sor sori
Articulat sorul sorii
Genitiv-Dativ sorului sorilor
Vocativ sorule sorilor
  1. (bot.) grupare de sporangi situată pe fața inferioară a frunzelor la ferigi.

Vezi și


Traduceri

Etimologie

Origine incertă. Probabil trebuie admisă o formă vulgară sūs, *sūris („porc”), (în loc de sūs, suis), ca mus, mūris, ōs, ōris etc.

Derivare din latină *sūbĕr („plută”) (Candrea; Scriban) nu pare posibilă. Se folosește în Transilvania și Maramureș.

Substantiv


Declinarea substantivului
sor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sor soruri
Articulat sorul sorurile
Genitiv-Dativ sorului sorurilor
Vocativ sorule sorurilor
  1. (gastr., reg.) piele rasă de porc.

Sinonime

Cuvinte compuse

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe