sorit
Jump to navigation
Jump to search
română
Etimologie
Din franceză sorite < latină sorites.
Pronunție
- AFI: /so'rit/
Substantiv
| Declinarea substantivului sorit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sorit | sorite |
| Articulat | soritul | soritele |
| Genitiv-Dativ | soritului | soritelor |
| Vocativ | soritule | soritelor |
- (log.) raționament compus dintr-o serie de silogisme așezate astfel încât atributul unuia să fie subiectul silogismului următor, concluzia având ca subiect subiectul primului silogism și ca atribut atributul penultimului silogism.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din a sori.
Adjectiv
| Declinarea adjectivului sorit | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | sorit | soriți |
| Feminin | sorită | sorite |
| Neutru | sorit | sorite |
- (pop.) însorit.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online