sorte

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

corsicană

(corsu)

Variante

Etimologie

Din franceză sortir.

Pronunție

  • AFI: /'sortɛ/


Verb

  1. a ieși





franceză

(français)

Etimologie

Din latină sŏrtem < sŏrs.

Pronunție

  • AFI: /sɔʁt/


Substantiv

sorte f., sortes pl.

  1. sort, tip, specie, soi, fel
    Je n'en veux pas de cette sorte.
  2. manieră, mod, stil
    Faites en sorte de revenir vite.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Locuțiuni





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină sŏrs, sŏrtis.

Pronunție

  • AFI: /'sɔrte/


Substantiv

sorte f., sorti pl.

  1. soartă, destin
    Buona sorte!

Sinonime

Cuvinte apropiate

Etimologie

Derivat regresiv din sorta.

Substantiv

  1. forma de plural pentru sorta.

Etimologie

Derivat regresiv din sortire.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru sortire.

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Din latină sŏrtis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

sorte f., sortes pl.

  1. soartă, destin
  2. noroc, șansă, baftă

Sinonime