spânzurat
Aspect
Etimologie
Din verbul a spânzura.
Pronunție
- AFI: /spɨn.zuˈrat/
Substantiv
Declinarea substantivului spânzurat | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | spânzurat | spânzurate |
Articulat | spânzuratul | spânzuratele |
Genitiv-Dativ | spânzuratului | spânzuratelor |
Vocativ | spânzuratule | spânzuratelor |
- (rar) spânzurare.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din verbul a spânzura.
Adjectiv
Declinarea adjectivului spânzurat | ||
Singular | Plural | |
Masculin | spânzurat | spânzurați |
Feminin | spânzurată | spânzurate |
Neutru | spânzurat | spânzurate |
- (adesea substantivat) care a fost omorât sau s-a sinucis prin spânzurare.
- (fam.; substantivat) epitet dat unui copil sau unui tânăr care se ține de pozne, de nebunii; ștrengar, neastâmpărat.
- agățat, atârnat, suspendat.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din spânzura.
Verb
- forma de participiu trecut pentru spânzura.
Referințe
- DEX '98 via DEX online