spația

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din spațiu.

Pronunție

  • AFI: /spa.ʦiˈa/


Verb


Conjugarea verbului
spația
Infinitiv a spația
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
spațiez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să spațieze
Participiu spațiat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a rări, a distanța, a despărți prin spații mai mari (cuvinte, rânduri, obiecte).

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din spația.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru spația.

Anagrame

Referințe