stărosti
română
Etimologie
Din staroste.
Pronunție
- AFI: /stə.ros'ti/
Verb
| Conjugarea verbului stărosti | |
| Infinitiv | a stărosti |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
stărostesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să stărostească |
| Participiu | stărostit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz. și tranz.) (pop.) a peți o fată în numele altcuiva.
- (v.intranz. și tranz.) a rosti orațiile de nuntă; a conduce ceremonia nunții.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online