stoic

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză stoïque < latină stoicus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
stoic
Singular Plural
Masculin stoic stoici
Feminin stoică stoice
Neutru stoic stoice
  1. care aparține stoicismului, privitor la stoicism.
  2. ferm, curajos, neclintit (în fața vicisitudinilor vieții).


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
stoic
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stoic stoici
Articulat stoicul stoicii
Genitiv-Dativ stoicului stoicilor
Vocativ stoicule stoicilor
  1. adept al stoicismului.
  2. om ferm, curajos, neclintit, plin de tărie sufletească (în fața vicisitudinilor vieții).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe