vicisitudine

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză vicissitude < latină vicissitudo, -inis.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
vicisitudine
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vicisitudine vicisitudini
Articulat vicisitudinea vicisitudinile
Genitiv-Dativ vicisitudinii vicisitudinilor
Vocativ ' '
  1. (mai ales la pl.) succesiune de împrejurări grele, defavorabile pentru cineva.
    Vicisitudinile vieții.
    A depăși o vicisitudine.
  2. neliniște sufletească.

Sinonime


Traduceri

Referințe