stoică

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din stoic.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
stoică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stoică stoice
Articulat stoica stoicele
Genitiv-Dativ stoicei stoicelor
Vocativ stoico stoicelor
  1. adeptă a stoicismului.
  2. persoană fermă, curajoasă, neclintită, plină de tărie sufletească (în fața vicisitudinilor vieții).


Traduceri

Anagrame

Referințe