strangula

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Din latină strangulare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
strangula
Infinitiv a strangula
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
strangulez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să stranguleze
Participiu strangulat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) omorî prin sugrumare; a (se) sugruma, a (se) gâtui.
  2. (v.tranz.) a înăbuși, a sufoca.
  3. (v.tranz.) a micșora lățimea secțiunii de curgere a unui fluid într-o conductă, pe cursul unei ape etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe