tăbârci

română

Conjugarea verbului tăbârci
Infinitiv	a tăbârci
Indicativ prezent pers. 1 sg.	tăbârcesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să tăbârcească
Participiu	tăbârcit
Conjugare	IV

(v.tranz.) (reg.) a purta (sau a ridica) o greutate în brațe, în mâini sau în spinare; a târî după sine ceva greu.
(v.refl.) a se cățăra cu greutate, a se opinti (spre a se urca).
(v.refl.) a umbla greu (din cauza unei sarcini pe care o poartă), a se târî.