tară

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din neogreacă ταρα (tára).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
tară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tară tare
Articulat tara tarele
Genitiv-Dativ tarei tarelor
Vocativ tară tarelor
  1. dara.
  2. nume dat unor greutăți nemarcate formate din diferite bucăți de metal sau de sticlă, care se întrebuințează la diferite cântăriri de laborator.
  3. (mil.) denumire pentru caracteristicile fizico-chimice de bază ale pulberii.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din franceză tare.

Substantiv


Declinarea substantivului
tară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tară tare
Articulat tara tarele
Genitiv-Dativ tarei tarelor
Vocativ tară tarelor
  1. defect fizic sau moral (ereditar); meteahnă.


Traduceri

Anagrame

Referințe