teacă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină theca.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
teacă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ teacă teci
Articulat teaca tecile
Genitiv-Dativ tecii tecilor
Vocativ teacă tecilor
  1. înveliș, toc, apărătoare confecționată din metal, din lemn sau din piele, în care se păstrează obiecte tăioase lungi sau anumite instrumente; toc, apărătoare.
  2. parte a unei unelte manuale în care intră și se fixează coada sau mânerul.
  3. (rar) pulpar.
  4. păstaie.

Expresii

  • (reg.) A se face teacă de pământ = a se face nevăzut, a se ascunde, a dispărea
  • A asculta teacă de pământ = a asculta într-o tăcere desăvârșită
  • A rămâne teacă = a rămâne gol
  • (Ba) (-i) teacă, (ba) (-i) pungă, = se spune când cineva se codește să facă un lucru, invocând pretexte neserioase


Traduceri

Anagrame

Referințe