termine

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : terminé

română

Etimologie

Din termina.

Pronunție

  • AFI: /'termine/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru termina.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru termina.





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină terminus sau termen.

Pronunție

  • AFI: /'tɛrmine/


Substantiv

termine m., termini pl.

  1. terminare, capăt, sfârșit, limită
  2. termen, durată, interval, perioadă
  3. (lingv.) termen, cuvânt
  4. (p. ext.) scop, obiectiv, țintă
  5. (mat.) termen

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Referințe