tonic

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză tonique, italiană tonico.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
tonic
Singular Plural
Masculin tonic tonici
Feminin tonică tonice
Neutru tonic tonice
  1. (despre vocale sau silabe) care poartă accentul, pe care cade accentul.
  2. care are proprietatea de a fortifica un organism; întăritor, fortifiant.

Cuvinte compuse


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
tonic
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tonic tonice
Articulat tonicul tonicele
Dativ-Genitiv tonicului tonicelor
Vocativ tonicule tonicelor
  1. substanță, medicament care are proprietatea de a fortifica un organism; întăritor, fortifiant.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe