tramonto
Aspect
(italiano)
Etimologie
Din verbul tramontare.
Pronunție
- AFI: /tra'monto/
Substantiv
tramonto m., tramonti pl.
- apus, asfințit, crepuscul
- Dall'alba al tramonto.
- apus (de soare, de lună)
- Tramonto della luna.
- (fig.) declin, decădere, dispariție
- I conquistadores spagnoli segnarono il tramonto delle civiltà precolombiane in Sudamerica.
Cuvinte apropiate
Vezi și
Etimologie
Derivat regresiv din tramontare.
Verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru tramontare.