vâșca
Aspect
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /vɨʃ'ka/
Verb
Conjugarea verbului vâșca | |
Infinitiv | a vâșca |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
vâșc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să vâște |
Participiu | vâșcat |
Conjugare | I |
- (v.intranz.) (reg.) a se mișca din loc; a se urni, a se clinti.
- (v.intranz.) a se foi, a forfoti.
- (v.intranz.) (fig.) a cârti, a murmura.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online