clinti

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
clinti
Infinitiv a clinti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
clintesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să clintească
Participiu clintit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) mișca puțin din loc; a (se) urni, a (se) deplasa.
  2. (v.tranz.) (fig.) (de obicei în construcții negative) a determina pe cineva să renunțe la (sau să se abată de la) convingerile sau hotărârile sale.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe