Sari la conținut

vătăman

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din rusă, ucraineană атаман (ataman).

Pronunție

  • AFI: /və.tə'man/


Substantiv


Declinarea substantivului
vătăman
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vătăman vătămani
Articulat vătămanul vătămanii
Genitiv-Dativ vătămanului vătămanilor
Vocativ vătămanule vătămanilor
  1. (în evul mediu, în moldova) conducător al obștii dintr-un sat liber.
  2. reprezentant al stăpânului de pământ dintr-un sat aservit, însărcinat cu îndeplinirea obligațiilor locuitorilor satului față de stăpân.


Traduceri

Anagrame

Referințe