verișor
Sari la navigare
Sari la căutare
română
Etimologie
Din văr + sufixul -ișor.
Pronunție
- AFI: //ve.ri'ʃor
Substantiv
Declinarea substantivului verișor | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | verișor | verișori |
Articulat | verișorul | verișorii |
Genitiv-Dativ | verișorului | verișorilor |
Vocativ | verișorule | verișorilor |
- persoană de sex masculin considerată în raport cu fiica sau fiul unchiului ori a mătușii.
- Sunt verișori primari.
Sinonime
Antonime
Traduceri
văr
|
|