mătușă
Sari la navigare
Sari la căutare
română
Etimologie
Din latină amita.
Pronunție
- AFI: /mə'tu.ʃə/
Substantiv
Declinarea substantivului mătușă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | mătușă | mătuși |
Articulat | mătușa | mătușile |
Genitiv-Dativ | mătușii | mătușilor |
Vocativ | ' | ' |
- sora tatălui sau a mamei unei persoane; (mai rar) verișoara unuia dintre părinți sau soția unchiului.
- Mătușa Stana, sora mamei.
- (pop.) termen de respect cu care se adresează cineva unei femei în vârstă sau folosit când vorbește despre ea.
- (p.gener.) femeie în vârstă.
Sinonime
- 1: tanti, (pop. și fam.) tușă, (pop.) țață, (reg.) baba, tătăișă, (Olt.) muică, (Ban.) teică, (prin Ban. și Transilv.) tetă, (Ban.) uină, (înv.) lele
- 2: lele
- 3: babă
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
soră a unuia dintre părinți, luată în raport cu copiii acestora
|
|